Intr-o zi frumoasa de vara, intr-un parc, o femeie s-a asezat pe banca langa un domn.
"- Acela e fiul meu ", spuse ea. aratand cu degetul un baiat in tricou rosu care se juca in parc.
"- E un baiat dragut", ii raspunse barbatul.
"- Aceea e fetita mea, cea cu bicicleta"
Apoi, uitandu-se la ceas, isi intreba fata:
"- Cristina, ce zici, mergem acasa?"
Cristina ii raspunse rugator "- Mai cinci minute tata, mai stam? te rog?"
Barbatul dadu afirmativ din cap iar Cristina pedala mai departe bucuroasa.
Minutele au trecut si barbatul intreba din nou
"- Mergem acum?"
Fetita ii raspunse iarasi "-Mai cinci minute tati, te rog!"
Barbatul ii raspunse zambind : "- Bine"
Femeia de langa el nu se putu abtine sa exclame
"- Dar esti cu adevarat un tata foarte ingaduitor!"
Barbatul, se uita la dansa, zambi si ii spuse:
"- Fratele ei mai mare, Dinu, a fost calcat de un sofer beat anul trecut, cand ea se plimba
cu bicicleta, tot aici, in parc. Niciodata nu am petrecut prea mult timp cu Dinu iar acum as da orice
pentru a fi cu el cinci minute, dar nu se mai poate.
Am jurat sa nu mai fac aceeasi greseala si cu Cristina.
Ea se gandeste ca mai are cinci minute in plus sa se plimbe cu bicicleta.
Dar adevarul este ca eu mai am cinci minute in plus sa o privesc cum se joaca"
Toata viata noastra e plina de prioritati. Care sunt prioritatile tale?
Incearca sa daruiesti macar cinci minute in fiecare zi cuiva drag.
