“- … si-am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea-asa “, termina bunicul povestea inchizand cartea.
“- Somn usor Vali si vise placute”
“- Somn usor bunule!”, raspunse Vali.
Cand sa iasa pe usa, Vali il intreba
“- bunule, exista Dumnezeu?”
“ - da Vali, exista”
“- este un EL sau o EA?”
“- nu stiu, Vali”
“- cum arata?”
“- nici asta nu stiu.”
“- atunci de unde stii ca exista?”
“- hmmm, buna intrebare. Adica eu stiu ca exista dar … cum sa iti explic eu tie?”, raspunse bunicul vadit pus in incurcatura de intrebarile istete ale nepotelului sau.
- Vali, hai sa te intreb ceva. Tu visezi, da?”
“- da bunule, visez”
“- atunci poti sa imi spui .. in visele tale daca te gandesti sa ninga, ninge. Daca te gandesti sa ploua, ploua. Daca te gandesti ca estri intr-o poienita cu flori, esti in poienita cu flori. Daca ti-e frica sa (nu) se intample ceva, se intampla. Daca te gandesti sa vezi un animal. Il vezi”
“- da, asa este”
“- deci, in visul tau tu esti creatorul acelei lumi. Tu esti ‘stapanul’, tu esti ‘Dumnezeul’ pentru tot ce exista acolo. Gandul si dorinta ta creeaza totul. Vointa ta creaaza o lume adevarata si reala pentru locuitorii ei , fie ca sunt flori, animale, rauri, cer …”
“- hmm, da bunule, asa este. La orice ma gandesc sa fie, este deja acolo. Ai dreptate.”
“- Vezi, la fel cum tu esti Dumnezeul locuitorilor acelei lumi, la fel si pentru noi, ‘Dumnezeu’ este acel sau acea in ‘visul’ caruia noi traim. Este acel sau acea care prin gandul si vointa lui creaza si mentine lumea pe care noi o cunoastem. Si la fel cum locuitorii lumii din visul tau nu stiu cum arati tu, cel care le-a creat lumea, la fel nici eu nu stiu cum arata ‘Dumnezeu’ al nostru. Dar stiu ca exista, la fel cum si tu existi pentru lumea viselor tale.
Acum treci la culcare. Prea multe idei pentru o singura seara .”
“- Noapte buna bunule …”
***
In vis a devenit constient ca viseaza. Si-a adus aminte de discutia cu bunicul si a zis sa incerce.
S-a gandit sa fie un sat cu oameni mari si copii intr-o poienita langa o padure.
Si totul era deja acolo in timp ce el se gandea …
Si-a propus sa urmareasca copiii, cum merg la scoala , ce fac in timpul liber.
Si, ca si in lumea ‘reala’, erau copii care se rugau la ‘Doamne-Doamne’. Sa ii ajute cu te miri ce.
La cei ale caror rugaminti i se pareau intemeiate, le indeplinea dorinta.
Cei ajutati, se bucurau si spuneau familiei sau cunoscutilor ca s-au rugat la Doamne-Doamne si EL i-a ajutat. Unii ii credeau pe cuvant, altii incercau sa le explice ca e doar o coincidenta …
“Ufff…. Oamenii astia ….”
***
“Cucuriguuuuuuu!”, se auzi cocosul dis de dimineata. Si o raza calda de soare ii mangaie obrajii.
Vali s-a trezit. Era bucuros si ,intr-un mod ciudat, se simtea altfel. Simtea ca parca ar stii ceea ce este important …
A inceput sa se gandeasca la ‘coincidentele’ din viata lui …
